reostatic
REOSTÁTIC, -Ă, reostatici, -ce, adj. Referitor la reostat, de reostat. [Pr.: re-o-] – Reostat + suf. -ic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REOSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la reostat. [< fr. rhéostatique].
(Dicţionar de neologisme)
reostátic adj. m., pl. reostátici; f. sg. reostátică, pl. reostátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REOSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la reostat. [< fr. rhéostatique].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)