repartitor

REPARTITÓR, repartitoare, s.n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare şi cele interioare ale unei centrale telefonice. – Din fr. répartiteur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REPARTITÓR s.n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare şi cele interioare ale unei centrale telefonice. [< fr. répartiteur].
(Dicţionar de neologisme)

REPARTITÓR s. n. dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare şi cele interioare ale unei centrale telefonice. (< fr. répartiteur)
(Marele dicţionar de neologisme)

repartitór s. n., pl. repartitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)