REPERÁ, reperéz, vb. I. Tranz. A marca puncte de reper; a determina cu ajutorul unui punct de reper poziţia exactă a unui loc. – Din fr. repérer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPERÁT, -Ă, reperaţi, -te, adj. Care a suferit acţiunea de reperare. – V. repera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPER//Á ~éz tranz. 1) (poziţii, puncte etc.) A determina cu ajutorul unui reper. ~ artileria duşmană. 2) A marca prin repere. /<fr. repérer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPERÁ vb. I. tr. A marca prin repere; a determina (o poziţie, un punct) cu un reper. [< fr. repérer].
(Dicţionar de neologisme)
REPERÁT, -Ă adj. 1. Care a fost găsit într-un anumit loc, a fost marcat, prins între repere. 2. (Lingv.) Care este într-un context corect. [< repera].
(Dicţionar de neologisme)
REPERÁ vb. tr. a marca prin repere; a determina cu un reper. (< fr. repérer)
(Marele dicţionar de neologisme)
reperá vb., ind. prez. 1 sg. reperéz, 3 sg. şi pl. repereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPERÁT, -Ă, reperaţi, -te, adj. Care a suferit acţiunea de reperare. – V. repera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPERÁ vb. I. tr. A marca prin repere; a determina (o poziţie, un punct) cu un reper. [< fr. repérer].
(Dicţionar de neologisme)
REPERÁT, -Ă adj. 1. Care a fost găsit într-un anumit loc, a fost marcat, prins între repere. 2. (Lingv.) Care este într-un context corect. [< repera].
(Dicţionar de neologisme)
REPERÁ vb. tr. a marca prin repere; a determina cu un reper. (< fr. repérer)
(Marele dicţionar de neologisme)
reperá vb., ind. prez. 1 sg. reperéz, 3 sg. şi pl. repereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)