repertoria

REPERTORIÁ, repertoriéz, vb. I. Tranz. A înregistra într-un repertoriu (1); a repertoriza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. répertorier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

repertoriá vb., ind. prez. 1 sg. repertoriéz, 3 sg. şi pl. repertoriáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: re rep repe reper repert

Cuvinte se termină cu literele: ia ria oria toria rtoria