repetent
REPETÉNT, -Ă, repetenţi, -te, adj., s.m. şi f. (Elev sau student) care repetă clasa sau anul de studii deoarece nu a obţinut nota de trecere. – Din germ. Repetent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPETÉN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival Care repetă o clasă sau un an de studii (din cauză că nu a obţinut note de trecere). Elev ~. /<germ. Repetent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPETÉNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Şcolar, student) care repetă o clasă, un an de învăţământ, deoarece nu a obţinut note de promovare. [Cf. germ. Repetent].
(Dicţionar de neologisme)
REPETÉNT, -Ă adj., s. m. f. (şcolar, student) care repetă o clasă, un an de învăţământ, neobţinând note de promovare. (< germ. Repetent)
(Marele dicţionar de neologisme)
repetént adj. m., s. m., pl. repeténţi; f. sg. repeténtă, pl. repeténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPETÉN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival Care repetă o clasă sau un an de studii (din cauză că nu a obţinut note de trecere). Elev ~. /<germ. Repetent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REPETÉNT, -Ă adj., s. m. f. (şcolar, student) care repetă o clasă, un an de învăţământ, neobţinând note de promovare. (< germ. Repetent)
(Marele dicţionar de neologisme)
repetént adj. m., s. m., pl. repeténţi; f. sg. repeténtă, pl. repeténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)