replia

REPLIÁ, repliez, vb. I. 1. Refl. (Mil.) A se retrage în ordine. 2. Tranz. A strânge (după ce a fost desfăşurat) prin suprapunerea unei părţi peste alta. [Pr.: -pli-a] – Din fr. replier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE REPLI//Á mă ~éz mil. 1. intranz. A se retrage în ordine. 2. tranz. A strânge prin suprapunerea unei părţi peste alta. [Sil. -pli-] /<fr. replier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REPLIÁ vb. I. refl. 1. A se strânge (după ce a fost desfăşurat) prin suprapunerea unei părţi peste alta. 2. (Mil.) A se retrage în ordine, sub presiunea inamicului, pe un aliniament mai favorabil apărării. [Pron. -pli-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. replier].
(Dicţionar de neologisme)

REPLIÁ vb. I. tr., refl. a (se) strânge (după ce a fost desfăşurat) prin suprapunerea unei părţi peste alta. II. refl. 1. (mil.; despre trupe) a se retrage în ordine, sub presiunea inamicului, pe un aliniament mai favorabil apărării. ♢ (despre maşini circulând pe drumurile publice) a se retrage pe o bandă mai puţin circulată sau în spatele altei maşini. 2. (fig.) a se retrage în sine; a medita. (< fr. replier)
(Marele dicţionar de neologisme)

repliá vb. (sil. -pli-) plia
(Dicţionar ortografic al limbii române)