repopula
[Conjugare]
REPOPULÁ, repopulez, vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. ♦ A reface un teren forestier despădurit. – Re1- + popula.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPOPUL//Á ~éz tranz. (teritorii, bazine acvatice etc.) A popula din nou. /re- + a popula
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPOPULÁ vb. I. tr. A popula din nou. ♦ A umple un loc, un teritoriu prin strămutare din altă parte sau prin înmulţire. [Cf. it. ripopolare, fr. repeupler].
(Dicţionar de neologisme)
REPOPULÁ vb. tr. a popula din nou un teritoriu, prin strămutare sau prin înmulţire. (după fr. repeupler)
(Marele dicţionar de neologisme)
repopulá vb., ind. prez. 1 sg. repopuléz, 3 sg. şi pl. repopuleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPOPUL//Á ~éz tranz. (teritorii, bazine acvatice etc.) A popula din nou. /re- + a popula
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REPOPULÁ vb. tr. a popula din nou un teritoriu, prin strămutare sau prin înmulţire. (după fr. repeupler)
(Marele dicţionar de neologisme)
repopulá vb., ind. prez. 1 sg. repopuléz, 3 sg. şi pl. repopuleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)