REPREZENTÁ, reprezínt, vb. I. Tranz. 1. A avea forma sau înfăţişarea unui anumit obiect; a realiza (în miniatură) un obiect. ♦ A înfăţişa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. 2. A interpreta pe scenă o lucrare dramatică în faţa publicului. 3. A acţiona în numele unei persoane, al unei colectivităţi, al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un împuternicit sau un mandatar. ♦ A fi exponentul unui curent, al unei şcoli etc., înfăţişând, întruchipând aspectele lor caracteristice, esenţiale. 4. A constitui, a fi, a însemna. 5. A-şi readuce în conştiinţă imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; p. ext. a-şi imagina, a-şi închipui. 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr-o relaţie matematică. – Din fr. représenter, lat. repraesentare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPREZENTÁRE, reprezentări, s.f. Acţiunea de a reprezenta şi rezultatul ei. 1. Înfăţişare, redare, reproducere a unui lucru (prin mijloace plastice). ♦ Reprezentare topografică = înscriere pe un plan, pe o hartă etc. a detaliilor de pe teren cu ajutorul semnelor topografice. 2. Imagine senzorială a obiectelor şi fenomenelor realităţii, evocată mintal, în absenţa acestora, pe baza percepţiilor anterioare. 3. Interpretare pe scenă a unei lucrări dramatice; reprezentaţie (1). 4. (În sintagma) Cheltuieli de reprezentare = sume prevăzute într-un buget cu scopul de a acoperi cheltuielile rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. – V. reprezenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPREZENTÁ reprezínt tranz. 1) A reda într-o formă concretă; a înfăţişa. 2) (lucruri absente sau abstracte) A face să apară în formă concretă (prin intermediul unui alt obiect care îi corespunde). 3) (persoane sau colectivităţi) A acţiona ca exponent, ca împuternicit, ca delegat; a înfăţişa. ~ ţara. 4) (realitatea în artă) A reda prin mijloace artistice; a înfăţişa; a oglindi; a reflecta. 5) A evoca prin mijloace plastice. Tabloul reprezintă nişte ruine. 6) A însemna prin sine; a constitui; a marca. 7) (imagini percepute anterior) A reproduce în memorie. 8) (piese de teatru) A prezenta publicului prin mijloace scenice; a juca. /<fr. représenter, lat. repraesentare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPREZENT//ÁRE ~ări f. 1) v. A REPRE-ZENTA. ♢ Drept de ~ drept de a fi ales în unele organe reprezentative. 2) psih. Ima- gine senzorială a realităţii, evocată mintal. 3) v. REPREZENTAŢIE. /v. a reprezenta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. A înfăţişa, a reda. ♦ A da o reprezentaţie teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. A fi reprezentantul, delegatul cuiva, (spec.) al unui stat. 3. A constitui, a fi, a însemna. 4. A-şi readuce în conştiinţă imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p. ext.) a-şi imagina. 5. (Mat.) A exprima o legătură între mai multe mărimi. [P.i. reprezínt. / cf. fr. représenter, lat. repraesentare].
(Dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁRE s.f. 1. Acţiunea de a reprezenta şi rezultatul ei. ♦ Reproducere, înfăţişare a unui lucru (cu mijloace plastice). ♦ Reprezentare topografică = înscrierea pe un plan, pe o hartă a detaliilor de planimetrie şi de nivelment; cheltuieli de reprezentare = sume prevăzute într-un buget pentru acoperirea cheltuielilor rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. 2. Prezentare pe scenă a unei piese de teatru; reprezentaţie. 3. Reproducere în conştiinţa omului a obiectelor şi a fenomenelor care au acţionat anterior asupra simţurilor sale; imagine senzorială concretă a fenomenelor lumii exterioare. [< reprezenta, cf. fr. représentation].
(Dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. a înfăţişa, a reda. ♢ a da o reprezentaţie teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. a fi reprezentantul, delegatul cuiva. 3. a constitui, a fi, a însemna. 4. (mat.) a exprima o legătură între mai multe mărimi. II. refl. a-şi readuce în conştiinţă imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p.ext.) a-şi imagina. (< fr. représenter, lat. repraesentare)
(Marele dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁRE s. f. 1. acţiunea de a reprezenta. 2. înfăţişare, redare (cu mijloace plastice), reproducere. o cheltuieli de ~ = sume prevăzute într-un buget pentru acoperirea cheltuielilor rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. 3. reprezentaţie. 4. imagine senzorială a obiectelor sau fenomenelor lumii exterioare, evocată în conştiinţă în absenţa acestora; proces psihic care realizează această evocare. (< reprezenta)
(Marele dicţionar de neologisme)
reprezentá vb. (sil. -pre-) prezenta
(Dicţionar ortografic al limbii române)
reprezentáre s. f. (sil. -pre-) prezentare
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REPREZENTÁ vb. 1. v. înfăţişa. 2. a arăta, a înfăţişa, a reda. (Ce ~ acest tablou?) 3. v. ilustra. 4. v. simboliza. 5. a simboliza, (înv.) a semna. (Inorogul ~ moartea.) 6. a întruchipa, a simboliza, (înv.) a închipa. (Ce ~ acest semn?) 7. v. personifica. 8. a înfăţişa, v. reflecta. (Un roman care ~ realitatea.) 9. v. marca. 10. v. constitui. 11. v. reda. 12. v. imagina. 13. a (se) juca, a (se) prezenta, (înv. şi pop.) a (se) da, (înv.) a (se) parastisi. (Ce se ~ astă-seară la teatru?)
(Dicţionar de sinonime)
REPREZENTÁRE s. 1. v. imagine. 2. arătare, înfăţişare, redare. (~ unui grup de copii, într-un tablou.) 3. v. personificare. 4. v. reflectare. 5. v. simbol.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REPREZENTÁRE, reprezentări, s.f. Acţiunea de a reprezenta şi rezultatul ei. 1. Înfăţişare, redare, reproducere a unui lucru (prin mijloace plastice). ♦ Reprezentare topografică = înscriere pe un plan, pe o hartă etc. a detaliilor de pe teren cu ajutorul semnelor topografice. 2. Imagine senzorială a obiectelor şi fenomenelor realităţii, evocată mintal, în absenţa acestora, pe baza percepţiilor anterioare. 3. Interpretare pe scenă a unei lucrări dramatice; reprezentaţie (1). 4. (În sintagma) Cheltuieli de reprezentare = sume prevăzute într-un buget cu scopul de a acoperi cheltuielile rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. – V. reprezenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPREZENT//ÁRE ~ări f. 1) v. A REPRE-ZENTA. ♢ Drept de ~ drept de a fi ales în unele organe reprezentative. 2) psih. Ima- gine senzorială a realităţii, evocată mintal. 3) v. REPREZENTAŢIE. /v. a reprezenta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. A înfăţişa, a reda. ♦ A da o reprezentaţie teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. A fi reprezentantul, delegatul cuiva, (spec.) al unui stat. 3. A constitui, a fi, a însemna. 4. A-şi readuce în conştiinţă imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p. ext.) a-şi imagina. 5. (Mat.) A exprima o legătură între mai multe mărimi. [P.i. reprezínt. / cf. fr. représenter, lat. repraesentare].
(Dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁRE s.f. 1. Acţiunea de a reprezenta şi rezultatul ei. ♦ Reproducere, înfăţişare a unui lucru (cu mijloace plastice). ♦ Reprezentare topografică = înscrierea pe un plan, pe o hartă a detaliilor de planimetrie şi de nivelment; cheltuieli de reprezentare = sume prevăzute într-un buget pentru acoperirea cheltuielilor rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. 2. Prezentare pe scenă a unei piese de teatru; reprezentaţie. 3. Reproducere în conştiinţa omului a obiectelor şi a fenomenelor care au acţionat anterior asupra simţurilor sale; imagine senzorială concretă a fenomenelor lumii exterioare. [< reprezenta, cf. fr. représentation].
(Dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁ vb. I. tr. 1. a înfăţişa, a reda. ♢ a da o reprezentaţie teatrală, a juca o piesă de teatru. 2. a fi reprezentantul, delegatul cuiva. 3. a constitui, a fi, a însemna. 4. (mat.) a exprima o legătură între mai multe mărimi. II. refl. a-şi readuce în conştiinţă imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p.ext.) a-şi imagina. (< fr. représenter, lat. repraesentare)
(Marele dicţionar de neologisme)
REPREZENTÁRE s. f. 1. acţiunea de a reprezenta. 2. înfăţişare, redare (cu mijloace plastice), reproducere. o cheltuieli de ~ = sume prevăzute într-un buget pentru acoperirea cheltuielilor rezultate din îndeplinirea funcţiilor oficiale pe care le deţine o persoană. 3. reprezentaţie. 4. imagine senzorială a obiectelor sau fenomenelor lumii exterioare, evocată în conştiinţă în absenţa acestora; proces psihic care realizează această evocare. (< reprezenta)
(Marele dicţionar de neologisme)
reprezentá vb. (sil. -pre-) prezenta
(Dicţionar ortografic al limbii române)
reprezentáre s. f. (sil. -pre-) prezentare
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REPREZENTÁ vb. 1. v. înfăţişa. 2. a arăta, a înfăţişa, a reda. (Ce ~ acest tablou?) 3. v. ilustra. 4. v. simboliza. 5. a simboliza, (înv.) a semna. (Inorogul ~ moartea.) 6. a întruchipa, a simboliza, (înv.) a închipa. (Ce ~ acest semn?) 7. v. personifica. 8. a înfăţişa, v. reflecta. (Un roman care ~ realitatea.) 9. v. marca. 10. v. constitui. 11. v. reda. 12. v. imagina. 13. a (se) juca, a (se) prezenta, (înv. şi pop.) a (se) da, (înv.) a (se) parastisi. (Ce se ~ astă-seară la teatru?)
(Dicţionar de sinonime)
REPREZENTÁRE s. 1. v. imagine. 2. arătare, înfăţişare, redare. (~ unui grup de copii, într-un tablou.) 3. v. personificare. 4. v. reflectare. 5. v. simbol.
(Dicţionar de sinonime)