reprobativ

REPROBATÍV, -Ă adj. (Rar) Reprobator. [< reproba + -(t)iv].
(Dicţionar de neologisme)

REPROBATÍV, -Ă adj. reprobator. (< engl. reprobative)
(Marele dicţionar de neologisme)

reprobatív adj. m., pl. reprobatívi; f. sg. reprobatívă, pl. reprobatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: re rep repr repro reprob

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ativ bativ obativ