republican dex - definiţie, sinonime, conjugare

republican

REPUBLICÁN, -Ă, republicani, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine republicii, privitor la republică. 2. S.m. şi f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. – Din it. republicano, fr. républicain.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REPUBLICÁN1 ~ă (~i, ~e) Care ţine de republică; propriu republicii. Consfătuire ~ă. /<fr. républicaine, lat. republicanus, germ. Republikaner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REPUBLICÁN2 ~i m. 1) Adept al republicii ca formă de guvernământ. 2) Membru al unui partid republican. /<fr. républicaine, lat. republicanus, germ. Republikaner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REPUBLICÁN, -Ă adj. Referitor la republică. ♢ Partid republican = unul dintre cele două mari partide din Statele Unite. // s.m. şi f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. [Cf. it. republicano, fr. républicain].
(Dicţionar de neologisme)

REPUBLICÁN s.m. Pasăre de mărimea unei mierle, care trăieşte în grupuri în sudul Africii. [< fr. républicain].
(Dicţionar de neologisme)

REPUBLICÁN1 s. m. pasăre de mărimea unei mierle, care trăieşte în grupuri în sudul Africii. (< fr. républicain)
(Marele dicţionar de neologisme)

REPUBLICÁN2, -Ă I. adj. referitor la republică. II. s. m.f. adept al republicii ca formă de guvernământ. (< fr. républicain, it. republicano, lat. republicanus)
(Marele dicţionar de neologisme)

republicán adj. m., s. m. (sil. -bli-), pl. republicáni; f. sg. republicánă, pl. republicáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rep repu repub republ

Cuvinte se termină cu literele: an can ican lican blican