REPÚNE, repún, vb. III. Tranz. A pune din nou. – Re1- + pune.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPÚNE repún tranz. A pune din nou. /re- + a pune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REPÚNE vb. III. tr. A pune din nou. [P.i. repún. / < re- + pune].
(Dicţionar de neologisme)
REPÚNE vb. tr. a pune din nou. (după fr. reposer)
(Marele dicţionar de neologisme)
repúne vb. pune
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REPÚNE vb. a reaşeza. (A ~ la locul iniţial.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REPÚNE repún tranz. A pune din nou. /re- + a pune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REPÚNE vb. tr. a pune din nou. (după fr. reposer)
(Marele dicţionar de neologisme)
repúne vb. pune
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REPÚNE vb. a reaşeza. (A ~ la locul iniţial.)
(Dicţionar de sinonime)