repurtare dex - definiţie, sinonime, conjugare
REPURTÁ1, repórt, vb. I. Tranz. şi refl. (Rar) A-şi îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. – Din fr. réporter (după purta).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REPURTÁ2, repurtez, vb. I. Tranz. A obţine, a câştiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiţie). – Din lat. reportare, it. riportare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REPURTÁ1 repórt tranz. rar A face să se repoarte. /<fr. reporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A REPURT//Á2 ~éz tranz. A obţine o victorie, un succes. /<lat. reportare, it. riportare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE REPURT//Á ma repórt intranz. A se întoarce cu gândul la oameni, la idei, fapte din trecut. /<fr. reporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REPURTÁ vb. I. tr. A obţine, a câştiga o victorie, un succes. [Cf. fr. remporter].
(Dicţionar de neologisme)

REPURTÁ vb. tr. a obţine o victorie, un succes. (< lat. reportare, it. riportare)
(Marele dicţionar de neologisme)

repurtá (a-şi îndrepta gândurile) vb., ind. prez. 1 sg. repórt, 3 sg. şi pl. repoártă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

repurtá (a obţine un succes) vb., ind. prez. 1 sg. repurtéz, 3 sg. şi pl. repurteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
REPURTÁ vb. 1. a câştiga, a cuceri, a dobândi, a obţine, a realiza, (Transilv.) a mirui, (înv.) a purta. (A ~ o strălucită victorie.) 2. a înregistra, a obţine. (A ~ un răsunător succes.)
(Dicţionar de sinonime)

REPURTÁRE s. 1. câştigare, cucerire, dobândire, obţinere, realizare. (~ unei strălucite victorii.) 2. înregistrare, obţinere. (~ unui răsunător succes.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re rep repu repur repurt

Cuvinte se termină cu literele: re are tare rtare urtare