repusa dex - definiţie, sinonime, conjugare
REPÚNE, repún, vb. III. Tranz. A pune din nou. – Re1- + pune.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REPÚNE repún tranz. A pune din nou. /re- + a pune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REPÚNE vb. III. tr. A pune din nou. [P.i. repún. / < re- + pune].
(Dicţionar de neologisme)

REPUSÁ vb. I. tr. 1. (Franţuzism) A respinge, a retrimite. ♦ A rezista victorios. 2. (Mec.) A produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. [< fr. repousser].
(Dicţionar de neologisme)

REPUSÁ vb. tr. 1. a respinge, a retrimite. ♢ a rezista victorios. 2. (mec.) a produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. (< fr. repousser)
(Marele dicţionar de neologisme)

repúne vb. pune
(Dicţionar ortografic al limbii române)

repusá vb., ind. prez. 1 sg. repuséz, 3 sg. şi pl. repuseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
REPÚNE vb. a reaşeza. (A ~ la locul iniţial.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re rep repu repus

Cuvinte se termină cu literele: sa usa pusa epusa