repusare

REPUSÁRE s.f. Acţiunea de a repusa şi rezultatul ei. ♦ (Metal.) Modelare la rece a metalelor în foi. [< repusa].
(Dicţionar de neologisme)

REPUSÁ vb. I. tr. 1. (Franţuzism) A respinge, a retrimite. ♦ A rezista victorios. 2. (Mec.) A produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. [< fr. repousser].
(Dicţionar de neologisme)

REPUSÁRE s. f. acţiunea de a repusa. ♢ (metal.) modelare la rece a metalelor în foi. (< repusa)
(Marele dicţionar de neologisme)

REPUSÁ vb. tr. 1. a respinge, a retrimite. ♢ a rezista victorios. 2. (mec.) a produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. (< fr. repousser)
(Marele dicţionar de neologisme)

repusáre s. f., g.-d. art. repusării
(Dicţionar ortografic al limbii române)

repusá vb., ind. prez. 1 sg. repuséz, 3 sg. şi pl. repuseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)