rerecording
RERECÓRDING s. n. (muz.) procedeu tehnic de suprapunere prin înregistrări consecutive, pe aceeaşi fonogramă, a mai multor părţi instrumentale sau vocale; reînregistrare. (< re1- + recording)
(Marele dicţionar de neologisme)
rerecórding s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
rerecórding s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)