rescizoriu

RESCIZÓRIU, -IE, rescizorii, adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. – Din lat. rescissorius, -a, -um, fr. rescisoire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESCIZÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care provoacă o resciziune. [< fr. rescisoire, lat. rescissorius].
(Dicţionar de neologisme)

RESCIZÓRIU, -IE adj. (jur.) care provoacă o resciziune. (< fr. rescisoire, lat. rescisorius)
(Marele dicţionar de neologisme)

rescizóriu adj. m., f. rescizórie; pl. f. şi m. rescizórii
(Dicţionar ortografic al limbii române)