resort dex - definiţie, sinonime, conjugare

resort

[Sinonime]
RESÓRT1, resoarte, s.n. Sector, domeniu de activitate; p. ext. persoanele care îl reprezintă. ♢ Autoritate de resort = autoritate sub a cărei jurisdicţie intră o problemă şi care are competenţa de a o rezolva. ♢ Expr. A fi de resortul cuiva = a fi, a ţine de competenţa, de specialitatea cuiva; a intra în atribuţiile cuiva. [Pl. şi: resorturi] – Din fr. ressort.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESÓRT2, resorturi, s.n. Organ al unui mecanism executat dintr-un material cu proprietăţi elastice mari şi care, sub acţiunea unei forţe exterioare, se deformează, revenind la forma iniţială când acţiunea exterioară încetează; (sens curent) arc. ♦ Fig. Sursă, izvor de energie fizică sau morală; suport moral, imbold. – Din fr. ressort.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESÓRT1 resoárte n. 1) Domeniu sau sector de activitate. 2) Totalitate a persoanelor ce reprezintă acest domeniu. ♢ A fi de ~ul cuiva a fi de competenţa cuiva; a ţine de specialitatea cuiva. Organele de ~ organele competente. /<fr. ressort, germ. Ressort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RESÓRT2 ~uri n. Piesă elastică de oţel fixată între corpul unui vehicul şi osiile roţilor acestuia, care serveşte la amortizarea şocuri-lor; arc. /<fr. ressort, germ. Ressort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RESÓRT1 s.n. Sector, domeniu de activitate; (p. ext.) persoanele care reprezintă acest sector. ♦ Autoritate de resort = autoritate în competenţa căreia intră rezolvarea unei probleme. [Pl. -oarte, -orturi. / < fr. ressort < ressortir – a fi din aceeaşi jurisdicţie].
(Dicţionar de neologisme)

RESÓRT2 s.n. 1. Arc de maşină, de ceas etc. 2. (Fig.) Sursă de energie fizică sau morală; suport moral. [Pl. -turi. / < fr. ressort, germ. Resort].
(Dicţionar de neologisme)

RESÓRT s. n. 1. arc de maşină, de ceas etc. 2. (fig.) sursă de energie fizică sau morală; suport moral, imbold. 3. sector, domeniu de activitate. ♦ autoritate de ~ = autoritate în competenţa căreia intră rezolvarea unei probleme. (< fr. ressort, germ. Resort)
(Marele dicţionar de neologisme)

resórt (sector) s. n., pl. resoárte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

resórt (arc) s. n., pl. resórturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RESÓRT s. 1. v. arc. 2. v. domeniu.
(Dicţionar de sinonime)

RESÓRT s. v. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re res reso resor

Cuvinte se termină cu literele: rt ort sort esort