respectiv

RESPECTÍV, -Ă, respectivi, -e, adj. Care priveşte împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba; (despre mai multe persoane sau despre mai multe lucruri) care se raportează la fiecare în particular, care priveşte fiecare dintre părţile interesate. ♦ (Substantivat, art., fam.) Soţul sau iubitul cuiva (în raport cu această persoană); soţia sau iubita cuiva (în raport cu aceasta). – Din fr. respectif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESPECTÍV ~ă (~i, ~e) şi adverbial 1) Care se referă la persoana sau la obiectul despre care este vorba; corespunzător. 2) (despre mai multe persoane sau despre mai multe lucruri) Care se referă la fiecare în parte. /<fr. respectif, lat. respectivus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RESPECTÍV, -Ă adj. Care priveşte persoana, obiectul, împrejurarea despre care este vorba; care este legat de fiecare în parte în mod particular. ♦ Corespunzător. ♦ (adv.) Pentru cealaltă situaţie; pentru al doilea caz. [Cf. fr. respectif].
(Dicţionar de neologisme)

RESPECTÍV, -Ă adj. care priveşte împrejurarea, persoana, obiectul despre care este vorba; care este legat de fiecare în parte în mod particular. ♢ corespunzător. ♢ (adv.) pentru cealaltă situaţie (parte); pentru al doilea caz; adică, va să zică, cu alte cuvinte. (< fr. respectif)
(Marele dicţionar de neologisme)

respectív adj. m., pl. respectívi; f. sg. respectívă, pl. respectíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)