restitutor dex - definiţie, sinonime, conjugare

restitutor

RESTITUTÓR, -OÁRE, restitutori, -oare, s.m. şi f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESTITUTÓR s.m. Cel care dă înapoi, restituie un lucru. // s.n. Aparat cu ajutorul căruia se obţine restituţia unui obiect sau a unei porţiuni din suprafaţa terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. [< lat. restitutor, cf. fr. restituteur].
(Dicţionar de neologisme)

RESTITUTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care restituie un lucru. II. s. n. aparat cu ajutorul căruia se obţine restituţia unui obiect sau a unei porţiuni din suprafaţa terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. (< fr. restituteur, it. restitutore)
(Marele dicţionar de neologisme)

!restitutór (rar) s. m., pl. restitutóri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

restitutór s. m. (sil. mf. -sti-), pl. restitutóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re res rest resti restit

Cuvinte se termină cu literele: or tor utor tutor itutor