restructurare dex - definiţie, sinonime, conjugare
RESTRUCTURÁ, restructuréz, vb. I. Tranz. A schimba structura unui lucru organizat, a organiza pe baze noi. – Re1- + structura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RESTRUCTURÁRE, restructurări, s.f. Acţiunea de a restructura şi rezultatul ei. – V. restructura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RESTRUCTUR//Á ~éz tranz. A struc-tura din nou; a supune unor schimbări radicale privind structura. /re- + a structura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RESTRUCTURÁ vb. I. tr. A reorganiza pe noi baze, a da o nouă structură. [Cf. fr. restructurer, it. ristrutturare].
(Dicţionar de neologisme)

RESTRUCTURÁRE s.f. Acţiunea de a restructura şi rezultatul ei; reorganizare. [< restructura].
(Dicţionar de neologisme)

RESTRUCTURÁ vb. tr. a schimba structura unui lucru, a reorganiza pe baze noi (întreprinderi, instituţii etc.). (< fr. restructurer)
(Marele dicţionar de neologisme)

!restructurá (a ~) (res-truc-/re-struc-) vb., ind. prez. 3 restructureáză
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

!restructuráre (res-truc-/re-struc-) s. f., g.-d. art. restructurắrii; pl. restructurắri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

restructurá vb. (sil. mf. -struc-), ind. prez. 1 sg. restructuréz, 3 sg. şi pl. restructureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

restructuráre s. f. (sil. mf. -struc-), g.-d. art. restructurării; pl. restructurări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RESTRUCTURÁ vb. v. reorganiza.
(Dicţionar de sinonime)

RESTRUCTURÁRE s. v. reorganizare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re res rest restr restru

Cuvinte se termină cu literele: re are rare urare turare