retasură
RETASÚRĂ, retasuri, s.f. Defect al pieselor sau al lingourilor de metal turnate, constând din goluri formate în partea lor superioară în urma contracţiei metalului în timpul solidificării. – Din fr. retassure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETASÚRĂ s.f. Gol format în piesele turnate din cauza contracţiei materialului în momentul solidificării. [< fr. retassure].
(Dicţionar de neologisme)
RETASÚRĂ s. f. defect constând din goluri formate în piesele turnate din cauza contracţiei materialului în momentul solidificării. (< fr. retassure)
(Marele dicţionar de neologisme)
retasúră s. f., g.-d. art. retasúrii; pl. retasúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETASÚRĂ s.f. Gol format în piesele turnate din cauza contracţiei materialului în momentul solidificării. [< fr. retassure].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
retasúră s. f., g.-d. art. retasúrii; pl. retasúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)