reticent dex - definiţie, sinonime, conjugare

reticent

[Sinonime]
RETICÉNT, -Ă, reticenţi, -te, adj. (Despre oameni şi despre cuvintele lor) Care manifestă sau care arată reticenţă, reţinere. – Din fr. réticent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RETICÉN//T ~tă (~ţi, ~te) rar 1) Care vădeşte reticenţă; caracterizat prin reticenţă. 2) (despre persoane sau despre exprimarea lor) Care exprimă îndoială; cu nesiguranţă; şovăitor, ezitant. /<fr. réticent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RETICÉNT, -Ă adj. Care arată reticenţă. ♦ (Rar) Ezitant. [< fr. réticent].
(Dicţionar de neologisme)

RETICÉNT, -Ă adj. care manifestă reticenţă. (< fr. réticent)
(Marele dicţionar de neologisme)

reticént adj. m., pl. reticénţi; f. sg. reticéntă, pl. reticénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RETICÉNT adj. v. reţinut.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re ret reti retic retice

Cuvinte se termină cu literele: nt ent cent icent ticent