retribuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
RETRIBUÍ, retríbui, vb. IV. Tranz. A plăti cuiva o sumă de bani pentru o muncă prestată; a remunera. – Din fr. rétribuer, lat. retribuere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RETRIBUÍT, -Ă, retribuiţi, -te, adj. (Despre oameni) Care primeşte o retribuţie în schimbul muncii prestate; (despre o muncă prestată) pentru care se primeşte retribuţie. – V. retribui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RETRIBUÍ retríbui tranz. (persoane sau activităţi ale lor) A plăti în bani sau în natură; a remunera. /<fr. rétribuer, lat. retribuere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RETRIBUÍ vb. IV tr. A plăti în bani (o muncă prestată); a remunera; a recompensa în bani. [Pron. -bu-i, p. i. retríbui, -iesc, 3,6 -ie. / < fr. rétribuer, cf. lat. retribuere].
(Dicţionar de neologisme)

RETRIBUÍ vb. tr. a plăti în bani (o muncă prestată); a remunera. (< fr. rétribuer, lat. retribuere)
(Marele dicţionar de neologisme)

retribuí vb. (sil. -tri-), ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. retríbui, 3 sg. şi pl. retríbuie, imperf. 3 sg. retribuiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

retribuít adj. m., pl. retribuíţi; f. sg. retribuítă, pl. retribuíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RETRIBUÍ vb. 1. a onora, a plăti, a remunera. (A ~ o muncă prestată.) 2. v. salariza.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re ret retr retri retrib

Cuvinte se termină cu literele: it uit buit ibuit ribuit