retroproiecție
RETROPROIÉCŢIE, retroproiecţii, s.f. Proiecţie cinematografică la care aparatul de proiecţie se află în spatele unui ecran translucid. ♦ Fig. Proiectare înapoi în timp. – Din fr. rétroprojection.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETROPROIÉCŢIE s.f. (Cinem.) Filmarea imaginii obţinute prin proiecţia unui pozitiv fotografic pe un ecran semitransparent sau reflectant, simultan cu filmarea actorilor, machetelor etc. aşezate în faţa acestui ecran. [Pron. -pro-iec-, gen. -iei. / < fr. rétroprojection].
(Dicţionar de neologisme)
RETROPROIÉCŢIE s. f. 1. proiecţie cinematografică cu aparatul de proiecţie aflat în spatele unui ecran translucid. 2. (fig.) proietare înapoi în timp. (< fr. rétroprojection)
(Marele dicţionar de neologisme)
retroproiécţie s. f. (sil. -pro-iec-ţi-e-), g.-d. art. retroproiécţiei; pl. retroproiécţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETROPROIÉCŢIE s.f. (Cinem.) Filmarea imaginii obţinute prin proiecţia unui pozitiv fotografic pe un ecran semitransparent sau reflectant, simultan cu filmarea actorilor, machetelor etc. aşezate în faţa acestui ecran. [Pron. -pro-iec-, gen. -iei. / < fr. rétroprojection].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
retroproiécţie s. f. (sil. -pro-iec-ţi-e-), g.-d. art. retroproiécţiei; pl. retroproiécţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)