retuşuri
[Sinonime]
RETÚŞ, retuşuri, s.n. Îndreptare, corectare (executată de obicei manual) a unui tablou, a unei fotografii, a unui desen, a unei piese tehnice etc.; retuşare. – Din fr. retouche.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETÚŞ ~uri n. Rectificare făcută (la o fotografie, la un tablou etc.) după terminarea procesului principal; corectare. /<fr. retouche
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RETÚŞ s.n. Îndreptare, corectare; retuşare. [< fr. retouche].
(Dicţionar de neologisme)
RETÚŞ s. n. corectare a unei picturi, fotografii, piese tehnice etc. ♢ (poligr.) corectură pe originalele negative, diapozitive şi pozitive fotografice, ca şi pe forma de tipar în faze intermediare de realizare, pentru tipărire. (< fr. retouche)
(Marele dicţionar de neologisme)
retúş s. n., pl. retúşuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RETÚŞ s. v. corectare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RETÚŞ ~uri n. Rectificare făcută (la o fotografie, la un tablou etc.) după terminarea procesului principal; corectare. /<fr. retouche
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RETÚŞ s. n. corectare a unei picturi, fotografii, piese tehnice etc. ♢ (poligr.) corectură pe originalele negative, diapozitive şi pozitive fotografice, ca şi pe forma de tipar în faze intermediare de realizare, pentru tipărire. (< fr. retouche)
(Marele dicţionar de neologisme)
retúş s. n., pl. retúşuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RETÚŞ s. v. corectare.
(Dicţionar de sinonime)