reușită

REUŞÍTĂ, reuşite, s.f. Izbândă, succes, realizare. [Pr.: re-u-] – Din it. riuscita, fr. réussite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REUŞÍT, -Ă, reuşiţi, -te, adj. Bine realizat, izbutit. ♦ (Despre oameni şi părţi ale corpului lor) Frumos, drăguţ. [Pr.: re-u-] – V. reuşi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REUŞÍT//Ă ~e f. Rezultat bun, obţinut în urma depunerii unui efort fizic sau intelectual; succes; izbândă. [Sil. re-u-] / < it. riuscita, fr. réussite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REUŞÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A REUŞI. 2) Care a fost realizat în conformitate cu intenţia; bine executat; izbutit. Încercare ~tă. [Sil. re-u-] /v. a reuşi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REUŞÍTĂ s.f. Izbândă, succes. [Pron. re-u-. / cf. fr. réussite, it. riuscita].
(Dicţionar de neologisme)

REUŞÍTĂ s. f. izbândă, succes, realizare. (< it. riuscita, fr. réussite)
(Marele dicţionar de neologisme)

reuşítă s. f. (sil. re-u-), pl. reuşíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
REUŞÍTĂ s. 1. v. succes. 2. izbândă, succes, victorie. (~ echipei de handbal.) 3. succes, (livr.) audienţă. (O mare ~ la public.)
(Dicţionar de sinonime)

REUŞÍT adj. 1. v. valoros. 2. v. admis.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Reuşită ≠ eşec, nereuşită
(Dicţionar de antonime)

Reuşit ≠ nereuşit
(Dicţionar de antonime)