reumatologie
REUMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază afecţiunile reumatice. [Pr.: re-u-] – Din fr. rhumatologie (după reumatic, reumatism).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REUMATOLOGÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul afecţiunilor reuma-tice, precum şi cu metodele de tratare şi de profilaxie a acestora. [Sil. re-u-] /<fr. rhumatologie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REUMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază afecţiunile reumatice. [Pron. re-u-, gen. -iei. / cf. germ. Rheumatologie, fr. rheumatologie < gr. rheuma – curent, logos – studiu].
(Dicţionar de neologisme)
REUMATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază afecţiunile reumatice. (< germ. Rheumatologie, după fr. rhumatologie)
(Marele dicţionar de neologisme)
reumatologíe s. f. (sil. re-u-), art. reumatología, g.-d. reumatologíi, art. reumatologíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REUMATOLOGÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul afecţiunilor reuma-tice, precum şi cu metodele de tratare şi de profilaxie a acestora. [Sil. re-u-] /<fr. rhumatologie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REUMATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază afecţiunile reumatice. (< germ. Rheumatologie, după fr. rhumatologie)
(Marele dicţionar de neologisme)
reumatologíe s. f. (sil. re-u-), art. reumatología, g.-d. reumatologíi, art. reumatologíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)