revitalizare

REVITALIZÁ, revitalizez, vb. I. Tranz. A reda puteri; a revigora. – Din fr. revitaliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REVITALIZÁRE, revitalizări, s.f. Acţiunea de a revitaliza şi rezultatul ei; revigorare, înviorare. – V. revitaliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REVITALIZ//Á ~éz tranz. A readuce la viaţă; a însufleţi din nou; a revivifia. /<fr. revitaliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REVITALIZÁ vb. I. tr. (Rar) A da din nou putere; a reanima; a revivifia. [< re- + vitaliza].
(Dicţionar de neologisme)

REVITALIZÁRE s.f. Acţiunea de a revitaliza şi rezultatul ei; revivifiere. [< revitaliza].
(Dicţionar de neologisme)

REVITALIZÁ vb. tr. a da din nou viaţă, putere, vigoare; a revivifia. (< fr. revitaliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

revitalizá vb., ind. prez. 1 sg. revitalizéz, 3 sg. şi pl. revitalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

revitalizáre s. f., g.-d. art. revitalizării; pl. revitalizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)