rezeca dex - definiţie, sinonime, conjugare

rezeca

[Conjugare]
REZECÁ, rezéc, vb. I. Tranz. A face o rezecţie. – Din fr. réséquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REZECÁ vb. I. tr. A face o rezecţie; a rezecţiona. [P.i. rezéc. / < fr. réséquer].
(Dicţionar de neologisme)

REZECÁ vb. tr. a face o rezecţie. (< fr. réséquer)
(Marele dicţionar de neologisme)

rezecá vb., ind. prez. 1 sg. rezéc, 3 sg. şi pl. rezécă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rez reze rezec

Cuvinte se termină cu literele: ca eca zeca ezeca