REZINÁ, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage răşina din arborii răşinoşi prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REZINÁRE, rezinări, s.f. Acţiunea de a rezina şi rezultatul ei; rezinaj. – V. rezina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REZINÁ vb. I. tr. A extrage răşina din arbori răşinoşi. [< fr. résiner].
(Dicţionar de neologisme)
REZINÁRE s.f. Acţiunea de a rezina şi rezultatul ei; rezinaj. [< rezina].
(Dicţionar de neologisme)
REZINÁ vb. tr. a extrage răşina din arbori răşinoşi. (< fr. résiner)
(Marele dicţionar de neologisme)
reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. şi pl. rezineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rezináre s. f., g.-d. art. rezinării; pl. rezinări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REZINÁRE s. (SILV.) rezinaj.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REZINÁRE, rezinări, s.f. Acţiunea de a rezina şi rezultatul ei; rezinaj. – V. rezina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REZINÁRE s.f. Acţiunea de a rezina şi rezultatul ei; rezinaj. [< rezina].
(Dicţionar de neologisme)
REZINÁ vb. tr. a extrage răşina din arbori răşinoşi. (< fr. résiner)
(Marele dicţionar de neologisme)
reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. şi pl. rezineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rezináre s. f., g.-d. art. rezinării; pl. rezinări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REZINÁRE s. (SILV.) rezinaj.
(Dicţionar de sinonime)