rezinificare

REZINIFICÁ, rezinífic, vb. I. Tranz. A transforma o substanţă chimică organică într-o substanţă asemănătoare cu răşina. – După fr. résinifier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REZINIFICÁRE, rezinificări, s.f. Acţiunea de a rezinifica şi rezultatul ei. – V. rezinifica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REZINIFICÁ rezinífic tranz. (substanţe chimice) A transforma într-un produs asemă-nător răşinii. /<fr. résinifier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REZINIFICÁ vb. I. tr. A transforma o substanţă chimică într-o substanţă asemănătoare răşinii. [P.i. rezinífic. / cf. it. resinificare, fr. résinifier].
(Dicţionar de neologisme)

REZINIFICÁRE s.f. Acţiunea de a rezinifica şi rezultatul ei. [< rezinifica].
(Dicţionar de neologisme)

REZINIFICÁ vb. tr. a transforma răşina. (< fr. résinifier)
(Marele dicţionar de neologisme)

rezinificá vb., ind. prez. 1 sg. rezinífic, 3 sg. şi pl. rezinífică
(Dicţionar ortografic al limbii române)

rezinificáre s. f., g.-d. art. rezinificării; pl. rezinificări
(Dicţionar ortografic al limbii române)