ridare dex - definiţie, sinonime, conjugare
RIDÁ, ridez, vb. I. Refl. A căpăta riduri. – Din fr. rider.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RIDÁRE, ridări, s.f. Faptul de a se rida. – V. rida.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE RID//Á mă ~éz intranz. (mai ales despre pielea feţei) A căpăta riduri; a se încreţi; a se zbârci; a se cuta. /<fr. se rider
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RIDÁ vb. I tr. A provoca riduri, a face riduri; a zbârci, a încreţi. ♦ refl. A căpăta riduri. [< fr. rider].
(Dicţionar de neologisme)

RIDÁRE s.f. Faptul de a (se) rida. [< rida].
(Dicţionar de neologisme)

RIDÁ vb. refl. a face, a căpăta riduri. (< fr. rider)
(Marele dicţionar de neologisme)

ridá vb., ind. prez. 1 sg. ridéz, 3 sg. şi pl. rideáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ridáre s. f., g.-d. art. ridării
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RIDÁ vb. a (se) cuta, a (se) încreţi, a (se) zbârci, (fam.) a (se) smochini, (fig.) a (se) boţi, a (se) brăzda. (Se ~ la obraz.)
(Dicţionar de sinonime)

RIDÁRE s. cutare, încreţire, zbârcire, (fam.) smochinire. (~ pielii obrazului.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ri rid rida ridar

Cuvinte se termină cu literele: re are dare idare