ridicătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

ridicătură

[Sinonime]
RIDICĂTÚRĂ, ridicături, s.f. 1. Înălţime, proeminenţă. ♦ Loc ridicat; dâmb. 2. Faptul de a ridica (lucruri grele). – Ridica + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RIDICĂTÚR//Ă ~i f. Parte mai ridicată; proeminenţă; convexitate; protuberanţă. ♢ ~ de pământ movilă; dâmb. /a se ridica + suf. ~ătura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ridicătúră s. f., g.-d. art. ridicătúrii; pl. ridicătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RIDICĂTÚRĂ s. 1. v. dâmb. 2. v. ieşitură.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Ridicătură ≠ adâncitură, depresiune, lăsătură
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ri rid ridi ridic ridica

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura catura