ridichioară

RIDICHIOÁRĂ, ridichioare, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale, inegal crestate, şi cu flori galbene (Sinapis arvensis). – Ridiche + suf. -ioară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RIDICHIOÁR//Ă ~e f. (diminutiv de la ridiche) Plantă erbacee necultivată, cu tul-pina erectă, înaltă şi ramificată, cu frunze inegal dinţaţe şi cu flori galbene; rapiţă sălbatică. /ridiche + suf. ~ioară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ridichioáră s. f. (sil. -chioa-), g.-d. art. ridichioárei; pl. ridichioáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RIDICHIOÁRĂ s. (BOT.; Sinapis arvensis) muştar de câmp.
(Dicţionar de sinonime)

RIDICHIOÁRĂ s. v. călţunul-doamnei, ce-renţel, cuişoriţă, ridiche sălbatică.
(Dicţionar de sinonime)