rihtuitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

rihtuitor

RIHTUITÓR, -OÁRE, rihtuitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care rihtuieşte. [Pr.: -tu-i-] – Rihtui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RIHTUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Muncitor specializat în operaţii de rihtuire. [Sil. -tu-i-] /a rihtui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rihtuitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. rihtuitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ri rih riht rihtu rihtui

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor tuitor