rindeluit dex - definiţie, sinonime, conjugare
RINDELUÍ, rindeluiesc, vb. IV. Tranz. A netezi, a făţui, a fasona cu rindeaua; a efectua o rindeluire, a da la rindea, a rindela. ♢ Maşină de rindeluit = maşină care efectuează în mod mecanic operaţii cu rindeaua, la care cuţitele au o mişcare de rotaţie, prelucrarea asemănându-se cu frezarea. – Rindea + suf. -ălui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RINDELUÍT s.n. Rindeluire. – V. rindelui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RINDELU//Í ~iésc tranz. (piese de lemn) A prelucra cu ajutorul rindelei; a da la rindea. /rindea + suf. ~ălui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rindeluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. rindeluiésc, imperf. 3 sg. rindeluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. rindeluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

rindeluít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RINDELUÍ vb. a gelui, a rindela, (pop.) a făţui. (A ~ o scândură.)
(Dicţionar de sinonime)

RINDELUÍT adj. geluit. (Scândură ~.)
(Dicţionar de sinonime)

RINDELUÍT s. v. rindeluire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ri rin rind rinde rindel

Cuvinte se termină cu literele: it uit luit eluit deluit