ring
RING, ringuri, s.n. 1. Estradă ridicată la o înălţime regulamentară, de formă pătrată şi împrejmuită cu corzi sprijinite pe patru stâlpi, unde se dispută gale de box. ♦ P. ext. Box. ♦ Platformă, estradă sau spaţiu special amenajat într-un local, pe care se dansează. 2. Maşină specială folosită în industria textilă pentru întinderea sau dublarea tortului, pentru răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi. 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului. – Din fr., engl. ring.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RING ~uri n. 1) Platformă pătrată, îngrădită cu trei rânduri de corzi, pe care se desfăşoară meciurile de box. 2) Spaţiu într-un local destinat dansului. /<fr., engl. ring
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RING1 s.n. 1. Platformă pătrată împrejmuită cu coarde, unde se desfăşoară meciurile de box sau lupte greco-romane. 2. Platformă într-un local, pe care se dansează. [< fr. ring, cf. engl. ring – cerc].
(Dicţionar de neologisme)
RING2 s.n. 1. Maşină pentru întinderea tortului, pentru răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi. 2. Inel de metal fixat de peretele unui chei şi servind la amararea navelor. 3. Şosea sau stradă circulară în jurul unui oraş sau al unei părţi a lui. [< germ. Ring].
(Dicţionar de neologisme)
RING3 s.n. (Ec.) Una dintre cele mai simple forme de monopol, reprezentând o înţelegere de scurtă durată cu privire la preţurile de vânzare. [< americ. ring].
(Dicţionar de neologisme)
RING1 s. n. 1. platformă pătrată împrejmuită cu coarde, unde se desfăşoară meciurile de box. ♢ platformă într-un local, pe care se dansează. 2. (text.) maşină pentru întinderea tortului, pentru răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi. 3. inel de metal fixat de peretele unui chei şi servind la amararea navelor. 4. şosea, stradă circulară în jurul unui oraş sau al unei părţi a lui. (< fr., engl. ring)
(Marele dicţionar de neologisme)
RING2 s. n. una dintre cele mai simple forme de monopol, prin o înţelegere de scurtă durată între diferiţi capitalişti cu privire la condiţiile de desfacere şi la preţurile de vânzare. (< amer. ring)
(Marele dicţionar de neologisme)
ring s. n., pl. rínguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RING ~uri n. 1) Platformă pătrată, îngrădită cu trei rânduri de corzi, pe care se desfăşoară meciurile de box. 2) Spaţiu într-un local destinat dansului. /<fr., engl. ring
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RING2 s.n. 1. Maşină pentru întinderea tortului, pentru răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi. 2. Inel de metal fixat de peretele unui chei şi servind la amararea navelor. 3. Şosea sau stradă circulară în jurul unui oraş sau al unei părţi a lui. [< germ. Ring].
(Dicţionar de neologisme)
RING3 s.n. (Ec.) Una dintre cele mai simple forme de monopol, reprezentând o înţelegere de scurtă durată cu privire la preţurile de vânzare. [< americ. ring].
(Dicţionar de neologisme)
RING1 s. n. 1. platformă pătrată împrejmuită cu coarde, unde se desfăşoară meciurile de box. ♢ platformă într-un local, pe care se dansează. 2. (text.) maşină pentru întinderea tortului, pentru răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi. 3. inel de metal fixat de peretele unui chei şi servind la amararea navelor. 4. şosea, stradă circulară în jurul unui oraş sau al unei părţi a lui. (< fr., engl. ring)
(Marele dicţionar de neologisme)
RING2 s. n. una dintre cele mai simple forme de monopol, prin o înţelegere de scurtă durată între diferiţi capitalişti cu privire la condiţiile de desfacere şi la preţurile de vânzare. (< amer. ring)
(Marele dicţionar de neologisme)
ring s. n., pl. rínguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)