rinolalie
RINOLALÍE s.f. Tulburare a vocii, datorită modificărilor rezonanţei cavităţilor nazale; rinofonie. [Gen. -iei, / < fr. rhinolalie, cf. gr. rhis – nas, lalie – vorbire].
(Dicţionar de neologisme)
RINOLALÍE s. f. tulburare a vocii datorită modificărilor rezonanţei cavităţilor nazale. (< fr. rhonolalie)
(Marele dicţionar de neologisme)
rinolalíe s. f., art. rinolalía, g.-d. rinolalíi, art. rinolalíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RINOLALÍE s. f. tulburare a vocii datorită modificărilor rezonanţei cavităţilor nazale. (< fr. rhonolalie)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)