risipi dex - definiţie, sinonime, conjugare
RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. Tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. Refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦ Tranz. A face să plece din locul unde s-au adunat; a împrăştia. ♦ Tranz. şi refl. A (se) răspândi, a (se) propaga o ştire, un zvon etc. ♦ tranz. A pune pe fugă, a respinge, a înfrânge o armată, o ceată de vrăjmaşi etc. 4. Refl. (Despre nori, ceaţă, aburi etc.) A se destrăma, a dispărea, a pieri. 5. Refl. şi tranz. A (se) destrăma, a (se) prăbuşi, a (se) nărui, a (se) surpa. ♦ A (se) nimici, a (se) distruge; a (se) prăpădi. 6. Tranz. A face să dispară, a înlătura, a îndepărta o grijă, o durere, un gând. – Din bg. razsipja, scr. rasipati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RISIP//Í ~ésc tranz. 1) A face să se risipească. 2) (bunuri materiale) A folosi în mod nechibzuit; a irosi; a cheltui. ~ averea. /<bulg. razsipja, sb. rasipati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE RISIP//Í se ~éşte intranz. 1) A se răspândi în diferite direcţii sau pe un spaţiu mai mare; a se dispersa; a se împrăştia. 2) (despre construcţii) A cădea la pământ, desfăcându-se în bucăţi. 3) (despre nori, ceaţă etc.) A se împrăştia treptat, răsfirându-se; a se spulbera. 4) fig. (despre vise, iluzii, idealuri etc.) A înceta să mai existe; a se spulbera. /<bulg. razsipja, sb. rasipati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

risipí (risipésc, risipít), vb. – 1. A dispersa, a împrăştia. – 2. A izgoni, a fugări. – 3. A cheltui, a toca. – 4. A face praf, a distruge. – 5. A irosi, a prăpădi. – Var. rîsipi, răsipi. Sl. rasypati (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 213; Conev 79). Der. risip, s.n. (înv., ruină); risipă, s.f. (ruină; stricăciune, desfacere; dezordine; prăpăd); risipitor, adj. (cheltuitor, distrugător). Din rom. provin ucr. prisipati (Bogaci), săs. rissipin.
(Dicţionarul etimologic român)

risipí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. risipésc, imperf. 3 sg. risipeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. risipeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RISIPÍ vb. 1. v. împrăştia. 2. a (se) împrăştia, a (se) răspândi, a (se) răzleţi, (pop.) a (se) năsădi, (înv. şi reg.) a (se) sparge, a (se) spărgălui, (prin Olt. şi Ban.) a (se) sprânji, (înv.) a (se) scociorî, a (se) scodoli. (I s-a ~ întreaga turmă.) 3. a împrăştia, a spulbera, a vântura, (înv.) a spârcui. (A-i ~ pe duşmani în cele patru zări.) 4. a (se) destrăma, a (se) împrăştia, a (se) spulbera, (Olt.) a (se) vărzui, (înv.) a (se) răşchira, (pop. fig.) a (se) răzbuna. (După ploaie, norii s-au ~.) 5. a se împrăştia, a se ridica. (Ceaţa s-a ~.) 6. a dispărea, a pieri. (Noaptea s-a ~.) 7. a împrăştia, a spulbera, (pop.) a zburătăci. (Vântul ~ frunzele.) 8. v. răspândi. 9. a (se) împrăştia, a (se) răspândi, a (se) revărsa, a (se) vărsa. (Soarele ~ o căldură plăcută.) 10. a îndepărta, a spulbera. (I-a ~ toată temerea.) 11. v. cheltui. 12. v. irosi. 13. v. dărâma.
(Dicţionar de sinonime)

RISIPÍ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A risipi ≠ a aduna, a economisi, a grămădi, a strânge
(Dicţionar de antonime)

A se risipi ≠ a se grămădi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ri ris risi risip

Cuvinte se termină cu literele: pi ipi sipi isipi