riţi s. n. (A optsprezecea literă a alfabetului chirilic, v. râţă; pl. riţiuri)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)
RITI-/RITIDO- elem. „zbârcit, încreţit”. (< fr. rhyti-, rhytido-, cf. gr. rhytis, -idos)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)
RITI-/RITIDO- elem. „zbârcit, încreţit”. (< fr. rhyti-, rhytido-, cf. gr. rhytis, -idos)
(Marele dicţionar de neologisme)