RIZEÁFCĂ, rizeafce, s.f. Specie de scrumbie care trăieşte în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere şi hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s.f.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RIZEÁF//CĂ ~ce f. Specie de scrumbie marină, de talie mică, cu corpul fusiform, care pătrunde în fluvii pentru reproducere şi hrană. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
rizeáfcă (-éfce), s.f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”.
(Dicţionarul etimologic român)
rizeáfcă s. f., g.-d. art. rizeáfcei; pl. rizeáfce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
RIZEAFCĂ s.f. v. scrumbie
(Dicţionar gastronomic explicativ)
Sinonime:
RIZEÁFCĂ s. (IHT.; Alosa caspia nordmanni) (rar) scrumbiţă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RIZEÁF//CĂ ~ce f. Specie de scrumbie marină, de talie mică, cu corpul fusiform, care pătrunde în fluvii pentru reproducere şi hrană. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
rizeáfcă s. f., g.-d. art. rizeáfcei; pl. rizeáfce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
RIZEAFCĂ s.f. v. scrumbie
(Dicţionar gastronomic explicativ)
Sinonime:
RIZEÁFCĂ s. (IHT.; Alosa caspia nordmanni) (rar) scrumbiţă.
(Dicţionar de sinonime)