ROBÁCI, -CE, robaci, -ce, adj. (Reg.) Harnic, muncitor. ♢ Cal robaci = cal de dârvală, care trage bine la ham. – Rob + suf. -aci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROBÁCE adj. – V. robaci.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ROBÁC//I ~e adj. reg. Care dă dovadă de străduinţă în muncă; care munceşte bine; muncitor; harnic; vrednic. Oameni ~. [Var. robace] /rob + suf. ~aci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
robáci /robáce adj. m., pl. robáci; f. sg. şi pl. robáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ROBÁCI adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Robaci ≠ trândav
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROBÁCE adj. – V. robaci.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
robáci /robáce adj. m., pl. robáci; f. sg. şi pl. robáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ROBÁCI adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Robaci ≠ trândav
(Dicţionar de antonime)