robotit

ROBOTÍ, robotesc, vb. IV. Intranz. 1. A munci din greu. 2. A face treburi mărunte pe lângă gospodărie, trecând de la una la alta; a trebălui. – Din robotă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ROBOTÍT s.n. Acţiunea de a roboti şi rezultatul ei. – V. roboti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ROBOT//Í ~ésc intranz. 1) pop. A se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospo-dărie; a trebălui; a se porăi. 2) înv. A munci din greu. /Din robotă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

robotí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. robotésc, imperf. 3 sg. roboteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. roboteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

robotít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ROBOTÍ vb. 1. v. trebălui. 2. a trudi. (A ~ toată viaţa în zadar.)
(Dicţionar de sinonime)

ROBOTÍT s. v. trebăluială.
(Dicţionar de sinonime)