rol dex - definiţie, sinonime, conjugare
ROL, roluri, s.n. I. 1. Partitură scenică ce revine unui actor într-o piesă de teatru, unui cântăreţ într-o operă etc. pentru interpretarea unui personaj. ♦ Personaj interpretat de un actor într-o piesă, într-o operă etc. 2. Atribuţie, sarcină care îi revine cuiva în cadrul unei acţiuni; misiune. II. 1. Listă care cuprinde toate procesele ce urmează să se judece într-o anumită zi de către un organ de jurisdicţie. ♢ Repunere pe rol = fixare a unui termen de judecată privitor la un proces al cărui curs a fost suspendat. Scoatere de pe rol = măsură prin care un organ de jurisdicţie dispune întreruperea îndeplinirii actelor de procedură referitoare la un proces. 2. Registru în care organele financiare ţin evidenţa impozitelor pentru fiecare contribuabil în parte. Rol fiscal. 3. (Mar.) Listă nominală a echipajului unei nave, constituind unul dintre documentele principale fără de care nu se poate naviga legal. – Din fr. rôle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ROL ~uri n. 1) Parte dintr-o reprezentaţie, interpretată de un artist. ~ principal. 2) Prezentare pe scenă a unui personaj dintr-o operă artistică (teatrală, cinematografică etc.). Actorul a interpretat un ~ generos. 3) Atribuţie pe care o are cineva sau ceva în cadrul unui întreg (sistem); funcţie. ~ul omului în societate. ♢ A juca un ~ a avea o anumită influenţă. A-şi juca ~ul până la capăt a-şi îndeplini misiunea în toate privinţele. /<fr. rôle, germ. Rolle
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rol (róluri), s.n. – 1. Listă de nume. – 2. Parte dintr-o piesă interpretată de un artist. – 3. Misiune, atribuţie. – Var. înv. rolă. Fr. rôle. – Der. înrola, vb. (a înregimenta, a înscrie), după fr. enrôler.
(Dicţionarul etimologic român)

ROL s.n. I. 1. Listă a proceselor care urmează să fie judecate de către o instanţă. 2. Registru în care sunt trecuţi contribuabilii la percepţie. 3. Lista oficială a celor care se află pe un vapor. II. 1. Ceea ce trebuierecite un actor pe scenă. ♦ Personajul reprezentat de un actor. 2. Atribuţie; menire. [Var. rolă s.f. / < fr. rôle, germ. Rolle].
(Dicţionar de neologisme)

ROL1 s. n. I. 1. listă a proceselor care urmează să fie judecate într-o zi de către o instanţă. 2. registru în care sunt trecuţi contribuabilii la percepţie. 3. listă a echipajului unei nave. 4. (în unele ţări) lista tuturor navelor şi a caracteristicilor lor tehnice. II. 1. parte (de text, melodică etc.) ce revine unui interpret într-un spectacol. ♢ personajul interpretat de un actor. 2. atribuţie, sarcină care revine cuiva într-o acţiune; menire. 3. semnificaţie de ordin semantic sau lingvistic pe care o poate avea un cuvânt. (< fr. rôle)
(Marele dicţionar de neologisme)

ROL2 s. n. guler ~ = guler în formă de rulou. (după fr. /col/ roulé)
(Marele dicţionar de neologisme)

rol s. n., pl. róluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ROL s. 1. (înv.) parte. (A avea un ~ într-o piesă.) 2. partitură. (Actorul a beneficiat de un ~ generos.) 3. v. personaj. 4. v. funcţie. 5. v. atribuţie. 6. v. menire. 7. v. scop.
(Dicţionar de sinonime)

ROL s. v. jilip, scoc, tăvălug, uluc, vălătuc.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ro

Cuvinte se termină cu literele: ol