rom dex - definiţie, sinonime, conjugare
ROM2, romi, s.m. Ţigan. – Din ţig. rom „om”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ROM1, (2) romuri, s.n. 1. Băutură alcoolică tare obţinută prin fermentarea (naturală sau artificială) şi distilarea sucului sau melasei din trestie de zahăr ori din alcool rafinat cu adaos de esenţe sintetice şi colorat cu caramel. 2. Cantitate de rom1 (1), care se serveşte într-un păhărel sau într-un ţoi. [Var.: rum (reg.) s.n.] – Din fr. rhum, germ. Rum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ROM2 ~i m. pop. Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viaţă seminomadă; ţigan. /< ţig. rom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ROM1 ~uri n. Băutură alcoolică tare obţinută prin distilarea sucului sau melasei din trestie de zahăr, cu adaos de esenţă şi colorată cu caramel. /<fr. rhum, germ. Rum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rom (rómi), s.n. – (Trans.) Nisipuri aurifere. Mag. rom „moloz” (Candrea).
(Dicţionarul etimologic român)

rom (-muri), s.n. – Băutură alcoolică din trestie de zahăr. Fr. rhum.
(Dicţionarul etimologic român)

ROM s.n. Băutură alcoolică fabricată prin distilarea melasei din trestia de zahăr. [Var. rum s.n. / < fr. rhum, cf. engl. rum].
(Dicţionar de neologisme)

ROM s. n. băutură alcoolică prin distilarea melasei din trestia de zahăr. (< fr. rhum, germ. Rum)
(Marele dicţionar de neologisme)

rom1 / rrom (persoană) adj. m., s. m., pl. romi / rromi; adj. f., s. f. rómă / rrómă, pl. róme / rróme
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

rom (persoană) s. m., pl. romi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

rom (băutură) s. n., (porţii) pl. rómuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ROM s. ţigan.
(Dicţionar de sinonime)

ROM s. (arg.) motorină. (A băut un păhărel de ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ro

Cuvinte se termină cu literele: om