ROMANIZÁ, romanizez, vb. I. Tranz. A imprima sau a impune (unei ţări, unei populaţii) caracterul romanităţii, a face (să fie) roman2, a introduce civilizaţia romană2. ♦ Refl. A deveni roman2 sau romanic. – Din fr. romaniser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROMANIZÁT, -Ă, romanizaţi, -te, adj. Care a adoptat limba, obiceiurile, caracterele proprii romanilor2 sau civilizaţiei romane2. – V. romaniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROMÂNIZÁ, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROMÂNIZÁT, -Ă, românizaţi, -te, adj. 1. Care a trecut (în anumite împrejurări istorice) la naţionalitatea română; care a devenit român (I 1). 2. (Despre cuvinte şi expresii străine intrate în limba română) Care a căpătat o formă potrivită cu structura limbii române. – V. româniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ROMANIZ//Á ~éz tranz. A face să se romanizeze. /<fr. romaniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ROMANIZ//Á mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura şi obiceiurile romanilor; a deveni asemănător cu romanii. /<fr. romaniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ROMÂNIZ//Á ~éz tranz. A face să se românizeze. /român + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ROMÂNIZ//Á mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura şi obiceiurile românilor; a deveni asemănător cu românii. /român + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ROMANIZÁ vb. I. tr. A da, a impune (unei ţări) cultura, civilizaţia şi organizaţia romană. ♦ refl. A deveni roman sau romanic. [Cf. fr. romaniser, it. romanizare].
(Dicţionar de neologisme)
ROMANIZÁ vb. I. tr. a imprima, a impune unei ţări, unei populaţii obiceiurile, cultura, modul de organizare şi civilizaţia romană. II. refl. a deveni roman(ic). (< fr. romaniser)
(Marele dicţionar de neologisme)
ROMÂNIZÁ vb. tr. (despre cuvinte, expresii străine) a da un caracter românesc. (< român + -iza)
(Marele dicţionar de neologisme)
romanizá vb., ind. prez. 1 sg. romanizéz, 3 sg. şi pl. romanizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
românizá vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg. şi pl. românizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ROMÂNIZÁ vb. (înv. şi reg.) a (se) români.
(Dicţionar de sinonime)
ROMÂNIZÁT adj. (înv.) românit. (Populaţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROMANIZÁT, -Ă, romanizaţi, -te, adj. Care a adoptat limba, obiceiurile, caracterele proprii romanilor2 sau civilizaţiei romane2. – V. romaniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROMÂNIZÁT, -Ă, românizaţi, -te, adj. 1. Care a trecut (în anumite împrejurări istorice) la naţionalitatea română; care a devenit român (I 1). 2. (Despre cuvinte şi expresii străine intrate în limba română) Care a căpătat o formă potrivită cu structura limbii române. – V. româniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ROMANIZ//Á ~éz tranz. A face să se romanizeze. /<fr. romaniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ROMANIZ//Á mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura şi obiceiurile romanilor; a deveni asemănător cu romanii. /<fr. romaniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ROMÂNIZ//Á ~éz tranz. A face să se românizeze. /român + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ROMÂNIZ//Á mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura şi obiceiurile românilor; a deveni asemănător cu românii. /român + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ROMANIZÁ vb. I. tr. A da, a impune (unei ţări) cultura, civilizaţia şi organizaţia romană. ♦ refl. A deveni roman sau romanic. [Cf. fr. romaniser, it. romanizare].
(Dicţionar de neologisme)
ROMANIZÁ vb. I. tr. a imprima, a impune unei ţări, unei populaţii obiceiurile, cultura, modul de organizare şi civilizaţia romană. II. refl. a deveni roman(ic). (< fr. romaniser)
(Marele dicţionar de neologisme)
ROMÂNIZÁ vb. tr. (despre cuvinte, expresii străine) a da un caracter românesc. (< român + -iza)
(Marele dicţionar de neologisme)
romanizá vb., ind. prez. 1 sg. romanizéz, 3 sg. şi pl. romanizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
românizá vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg. şi pl. românizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ROMÂNIZÁ vb. (înv. şi reg.) a (se) români.
(Dicţionar de sinonime)
ROMÂNIZÁT adj. (înv.) românit. (Populaţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)