ropot

RÓPOT, ropote, s.n. 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă. ♦ Mersul unui cal în trap sau în galop; goană. 2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei; ploaie torenţială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neaşteptate. ♦ Curgere repede (şi zgomotoasă) a unui torent sau a valurilor în mişcare. 3. Izbucnire (repetată) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze. 4. Mişcare săltăreaţă (şi zgomotoasă) de învârtire la unele dansuri populare. – Din bg. ropot.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RÓPOT ~e n. 1) Zgomot puternic, cadenţat şi uniform, produs de unele fenomene naturale (ploaie, grindină, valuri, torente de apă etc.), fiinţe sau obiecte (copitele cailor, motoare etc.). 2) Goană a cailor. 3) Zgomot brusc, puternic şi răsunător, produs de ap-lauze. /<bulg. ropot
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rópot (rópote), s.n. – Răpăială, tropăială, bătaie din palme. – Mr. (a)roput. Sl. ropotŭ, rŭpŭtŭ (Cihac, II, 306; Conev 94); cf. slov., ceh., rus. ropot. – Der. ropoti, vb. (a păcăni, a ţăcăni), din sl. rŭpŭtati; ropăi, vb. (a ropoti), rezultatul contaminării lui ropoti cu răpăi; ropotit (var. ropăit,ropăială, ropoteală), s.f. (ropot); ropotitor, adj. (sonor, care ropoteşte).
(Dicţionarul etimologic român)

rópot s. n., pl. rópote
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RÓPOT s. 1. v. răpăit. 2. răpăială. (Un ~ de aplauze.) 3. tropăit. (Un ~ de bocanci.)
(Dicţionar de sinonime)

RÓPOT s. v. agonie.
(Dicţionar de sinonime)