ROS, ROÁSĂ, roşi, roase, adj. 1. Distrus (la suprafaţă) prin acţiunea lentă a unui agent exterior; uzat, deteriorat; subţiat, măcinat. ♦ Fig. Care a avut mult de-a face cu..., care e plictisit de..., care e consumat de... 2. Fig. Mâncat, măcinat, consumat, chinuit de... – V. roade.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROŞ, -Ă adj., s.n. v. roşu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROŞÍ, roşésc, vb. IV. Tranz., intranz. şi refl. A căpăta sau a face să capete o culoare roşie, a deveni sau a face să devină roşu; a (se) înroşi. ♦ Intranz. şi refl. A se îmbujora. – Din roşu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ROŞ//Í1 ~ésc tranz. A face să se roşească. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ROŞ//Í2 ~ésc intranz. 1) v. A SE ROŞI. 2) A suporta un sentiment de jenă; a trage ruşine. ♢ ~ până-n vârful urechilor a se emoţiona foarte tare, îmbujorându-se la faţă. 3) A se zări ceva bătând în roşu. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE roŞ//Í ma ~ésc intranz. 1) A căpăta culoare roşie; a deveni roşu. 2) (despre unele fructe şi legume) A începe să se coacă, deve-nind roşiatic. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
piei-róşii s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
roşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. roşésc, imperf. 3 sg. roşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. roşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PIEI-RÓŞII s. pl. v. amerindieni (pl.).
(Dicţionar de sinonime)
ROS adj. 1. v. ponosit. 2. (GEOL., GEOGR.) v. erodat. 3. măcinat, mâncat, săpat. (Un mal ~.)
(Dicţionar de sinonime)
BUREŢI-RÓŞII s. pl. v. pâinişoară.
(Dicţionar de sinonime)
ROŞÍ vb. 1. v. sângera. 2. v. îmbujora.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ROŞ, -Ă adj., s.n. v. roşu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ROŞ//Í1 ~ésc tranz. A face să se roşească. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ROŞ//Í2 ~ésc intranz. 1) v. A SE ROŞI. 2) A suporta un sentiment de jenă; a trage ruşine. ♢ ~ până-n vârful urechilor a se emoţiona foarte tare, îmbujorându-se la faţă. 3) A se zări ceva bătând în roşu. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE roŞ//Í ma ~ésc intranz. 1) A căpăta culoare roşie; a deveni roşu. 2) (despre unele fructe şi legume) A începe să se coacă, deve-nind roşiatic. /Din roşu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
piei-róşii s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
roşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. roşésc, imperf. 3 sg. roşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. roşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PIEI-RÓŞII s. pl. v. amerindieni (pl.).
(Dicţionar de sinonime)
ROS adj. 1. v. ponosit. 2. (GEOL., GEOGR.) v. erodat. 3. măcinat, mâncat, săpat. (Un mal ~.)
(Dicţionar de sinonime)
BUREŢI-RÓŞII s. pl. v. pâinişoară.
(Dicţionar de sinonime)
ROŞÍ vb. 1. v. sângera. 2. v. îmbujora.
(Dicţionar de sinonime)