rugător
[Sinonime]
RUGĂTÓR, -OÁRE, rugători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care cere cu stăruinţă, care exprimă o rugăminte, care se roagă. – Ruga + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RUGĂTÓR1 adv. Cu rugăminte. A privi ~. /a ruga + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RUGĂT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care exprimă rugăminte; implorator. Ton ~. /a ruga + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
rugătór adj. m., pl. rugătóri; f. sg. şi pl. rugătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RUGĂTÓR adj. v. implorator.
(Dicţionar de sinonime)
RUGĂTÓR s. v. delegat, emisar, împuternicit, mesager, reprezentant, sol, trimis.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RUGĂTÓR1 adv. Cu rugăminte. A privi ~. /a ruga + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
rugătór adj. m., pl. rugătóri; f. sg. şi pl. rugătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RUGĂTÓR adj. v. implorator.
(Dicţionar de sinonime)
RUGĂTÓR s. v. delegat, emisar, împuternicit, mesager, reprezentant, sol, trimis.
(Dicţionar de sinonime)