rumeniu
RUMENÍU, -ÍE, rumenii, adj. Roşiatic. – Rumen2 + suf. -iu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RUMENÍ//U ~e (~i) Care are culoare roşiatică; cu nuanţă rumenă. /rumen + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RUMENÍU, -ÍE, rumeníi, adj. ~ Lumina lunii se schimbă în polei rumeniu. ♢ (Substantivat) I se păru mai tânără şi mai frumoasă în rumeniul zorilor.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
rumeníu adj. m., f. rumeníe; pl. m. şi f. rumeníi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RUMENÍ//U ~e (~i) Care are culoare roşiatică; cu nuanţă rumenă. /rumen + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
rumeníu adj. m., f. rumeníe; pl. m. şi f. rumeníi
(Dicţionar ortografic al limbii române)